joi, 28 februarie 2013

Parti componente ale droserei capensis alba

Radacina :




Este slab dezvoltata, alba la varf, la radacinile in crestere si poate sa creasca si sa ajunga pana la 10 cm. Principala functie este de ancorare, chiar daca planta are nevoie de apa. In ultima imagine puteti veda o planta crescand dintr-o radacina.

Radacina de sustinere :
Aceasta radacina (alba in imagine) este mai groasa si apare, cand planta, din cauza unor factori externi, se apleaca intr-o parte. Asfel ea se ancoreaza de mediu. Nu faceti gresela sa o taiati sau alceva (prima data nu am stiut ce e, credeam ca e vreo insecta si am dat cu alcool izopropil, ingalbenand astfel radacina, gresind asfel).

Stipele :
Aceste "frunzulite" sunt la baza frunzei, pe petiol si au propietatea, se crede, de a proteja frunzele care incep sa iasa prima data, cea ce ar fi foarte logic. Nu se stie exact cat timp sau daca pe o anumita perioada, aceste stipule, fac fotosinteza.
Linkuri in engleza :
Stipules
Stipule (wikipedia)

Petiolul :
Inainte de lamina (partea mail lata cu tentacule) exista petiolul (partea putin mai ingusta). Petiolul serveste la circulatia sevei plantei si fotosinteza, impreuna binenteles cu limbul.

Lamina :
Ultima parte a frunzei, lamina sau limbul, dupa cum scrie si in wiki, in limba romana, are tentacule cu mucilagiu, care contin enzime pentru digestia insectelor. Lamina poate ajunge, in cazul droserei capensis, pana la 3.5 cm si 0.5 cm latime (conform wiki), dar bineinteles marimile difera.
Drosera
Tulpina :

Planta are o tulpina, in cazul in care vrea sa faca flori. Tulpina poate ajunge pana la 30 cm. La capatul tulpinei cu flori, va prezenta o forma de carja, cu parte din dreapta a ei cu flori inchise (care vor face receptacul cu seminte, capsulele putand fiind recoltate cand devin total inchise la culoare (negru-maro)), florile din partea stanga urmand a fi deschise. Tulpina va atinge neonul. Ce puteti face, vedeti aici.

Floarea :



La sfarsitul lui martie sau inceputul lui iunie (in natura) planta va face tulpina si flori. Floarea va fi roz. In cazul droserei capensis varietatea alba, florile vor fi albe. Florile nu au nevoie sa stea sub lumina neonului. Cate o floare pe zi sau se poate in cazuri mai rare si doua, se deschid si se inchid in acceasi zi. A doua zi alta, din nou. Sub neon, se poate inflori oricand exista conditii.
Parti componete ale florii :
pistil - partea femeieasca
stamina - parte barbateasca
ovar - aici se va dezvolta seminta
sepala - in imaginea de la tulpina, partea verde ale capsulei este sepala, care protejeaza semintele din interior
petala - este alba in cazul droserei capensis var. alba si roz in cazul droserei capensis, avand rolul de a atrage insectele pentru polenizare, da planta este de asemenea si auto-polenizanta, unii hibrizi neavand posibilitatea sa o faca.

Samanta :

Dupa uscarea capsulelor, care poate dura si cateva saptamani, in jur de 200 si mai multe seminte pe planta, veti obtine. Samanta (imaginile imi apartin, cu toate ca okazii isi baga watermark la vanzare) are aproape un milimetru, concurand cu saminta de urzicuta sau cu cea de menta. In prima imagine de mai sus este o samanta la microscop 96X144. Mai jos grauncioare de polen. In drepta sus, semintele cu ochiul liber.

luni, 25 februarie 2013

Faceti-va singuri uneltele necesare


Am taiat capatul unei stropitori si am montatat-o la capatul unei seringi, pentru stropirea plantei nephentes cu apa distilata (indepartarea daunatorilor si racorirea/oxigenarea ei).


 Taiati in dreptul fndului unei sticle de plastic plasticul in forma circulara si introduceti capatul cu capac al unei alte sticle. Astfel,
desuruband incet celalat capac de jos, va puteti spala pe maini sau plantele voastre.

Luati o mina de pix, infasurati o bucata de scoci cu partea lipicioasa in exterior, si culegeti insectele daunatoare (paianjeni rosii si afide). Asta daca nu sunt prea multe...
 Tulpinele de drosera capensis vor creste mari. Puteti taia aplica de neon pentru ca tulpinele sa treaca prin gauri. Daca planta in ghiveci este mai aproape de margine, de obicei tulpina creste pe linga aplica neonului. Capatul tulpinei si florile pot sta astfel fara lumina. Nu fac fotosinteza.
Puneti o bucata de hartie, ca in imagine, pentru ca semintele sa cada, daca nu vreti sa aveti grija lor.

sâmbătă, 23 februarie 2013

Plante din mlastini care nu sunt carnivore

Pyrola rotundifolia (Perisorul)


Toate indiciile duc ca este Pyrola rotundifolia. Aceasta creste in sol umed. A crescut intr-un ghiveci cu muschi de orhidee. Samanta este din sacul cu muschi. Voi vedea in viitor cum va creste.
28 - 02 2013
Se pare ca e altceva, dar nu stiu inca ce anume. Am descoperit ce era. Era traista ciobanului. Mi-a venit cu sacul cu muschi si putea trai in sol umed. A stat multa vreme asa, dar dupa aceea cresterea a accelerat.
-----------------------------------------------------------------------




Aceasta planta, din Iasi, nu o pot indentifica. Am gasit-o intr-o balta. Are florile albe, sepala este aproape
neagra inspre capat, frunzele stau sub apa, petalele cad, dupa care tulpina se inclina si ovarul deja format.
se mareste in apa. Am polenizat o floare de la o planta cu alta de la alta, deoarece nu stiu sigur daca se polenizeaza singura, la inchiderea florii. Eu cred ca pana la urma da, fiindca petalele cand ating apa (petalele nu se string) atinge polenul, care la randul lui atinge pistilul.
Diferentele intre o planta carnivora si o planta hidrofila :
- O planta carnivora poate sta tot timpul, in natura (in afara de unele, de exemplu, gen nepenthes), cu radacina sub apa (in casa, nu tot timpul, dupa cum am mai vorbit, deoarece poate aparea mucegai pe muschi. Algele nu sunt totusi daunatoare plantelor mari). 
- O planta hidrofila poate sta tot timpul, chiar si in casa binenteles, cu frunzele sub apa, practic neavand nevoie de grija voastra.
- O planta carnivora are nevoie de o apa de sub 50 ppm (in natura binenteles nu se poate masura apa, fiindca datorita apei cu impuritati, nu se masoara corect)
- O planta hidrofila poate sta si sub apa de 200 ppm.